"Noi ce vina avem?"

Acestea fiind spuse, tranzactia pentru Rapid s-a incheiat. Fathi Taher este noul actionar majoritar al Rapidului. A mai pastrat si Copos cateva actiuni insa de acum, decizia nu ii mai apartine. Vroiam doar sa va spun sa nu va amagiti. Ca la fel ca mai toate echipele de fotbal, nici Rapidul nu a fost cumparat din banii vreunui prosper om de afaceri- in acest caz iordanianul Taher. Nu. Rapidul a fost cumparat, in parte, de noi toti, mai exact din banii statului. Adica, Atelierele Grivita, actualul Griro, a primit cadou de la AVAS o scutire a datoriilor bugetare de jumatate de milion de dolari. (Multumesc Alina pentru informatie). Tot Taher a mai primit aproape gratis o fabrica din Craiova, evaluata la peste 120 de milioane de euro. E adevarat ca 80% din Rapid l-a costat pe Taher cam 40 de milioane de euro. Dar numai creantele pe care le datoreaza statului, in contul privatizarii Electroputere, sar binisor de 44 de milioane de euro. Insa, o sa aiba grija statul sa ii mai faca un cadou. Iar eu sunt de acord. Sa ii stearga si datoria asta. Pentru Rapid. Pentru lacrimile lui Copos, pentru sufletul fiecarui suporter care asteapta performante de la echipa favorita. Ma ajutati sa scriu o petitie? O adresam Guvernului Romaniei si AVAS, cel care il poate ajuta pe Taher in aceste momente dificile. Sa ii stearga toate datoriile trecute, prezente si viitoare. "Singuri impotriva tuturor!/ Ce vina avem noi?"

O poveste pentru care nu am titlu

A cazut inca un colos ceausist. Am mai privatizat o societate. Electroputere Craiova era pe vremuri o mandrie nationala. Se intindea pe 60 de hectare..(.insa pe atunci asta nu conta). Planul de industrializare al lui Ceausescu prevedea ca monstrii industriali trebuie sa se lafaie pe suprafete uriase, chiar in mijlocul oraselor. Incepea etapa de urbanizare fortata. Cam ce s-a intamplat acum, inainte de integrare. Dar la alte proportii. Fabrica producea pentru tot parcul CFR din tara si mai trimitea si la export. Munceau cam 3000 de oameni. Dupa Revolutie, ca toata industria romaneasca, colosul a cazut. Nu si-a mai platit facturile, si astfel a inceput sa acumuleze datorii. Pana anul acesta, s-au strans cam 50 de milioane de euro, creantele statului si ale bancilor. Dar prima oferta serioasa de preluare a societatii, deci de privatizare, a venit de la producatorul german Siemens, in 2005. Negocierea cu statul a picat, la fel cum au mai picat, in timp, inca vreo 12 . Intre timp, la AVAS, cea mai bogata institutie a statului, s-a schimbat stapanirea. Teodor Atanasiu este mai ager, mai ferm, negociaza mult mai usor. E liberal ce mai! Si provine de la conducerea unei fabrici din Cugir, judetul Alba, care a acumulat cele mai multe datorii atata timp cat el a fost la conducere. Dar sa revenim la povestea noastra. AVAS a scost societatea craioveana la privatizare. Dupa nu foarte multe discutii, negocierea s-a incheiat in favoarea All Arrab Contracting Company. De asi! Niste arabi, cu profil imobiliar, vroiau sa faca locomotive la Craiova. Par seriosi, spunea institutia. La fel spunea si seful Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu. Nu stiu exact ce treaba avea Olteanu cu toata povestea, dar ma rog. Intre timp apare in scena Faith Taher. Nu apare ca vrea el. Apare pentru ca a fost vazut de salariatii societatii, in timp ce Electroputere Craiova, caci desprea ea este vorba, se afla in proces de privatizare. Taher s-a prezentat in tot timpul asta ca un consilier al arabilor de la All Arab. Abia acum cele 60 de hectare devin foarte importante. Ma rog, arabii au batut palma. Au platit 2,3 milioane euro pe actiunile AVAS si au promis investitii. Acum vreo 10 zile AVAS se si grabea sa transmita ca All Arrab a bagat in firma 35 de milioane de euro, capital de lucru. Gresit! Gresit! Pana ieri niciun ban nu a intrat in societate. Iar in contract nu exista vreo clauza care sa prevada modalitatea prin care arabii trebuie sa isi plateasca datoria. Nu. Nici ca ar trebui sa pastreze obiectul de activitate. Nici sa mentina angajatii...nimic. Acum...E clar ca Taher poate sa foloseasca nestingherit o parte din teren pentru proiecte imobiliare. Nu ar fi bai. E dreptul lui, pardon al All Arrab, sa faca cam ce vrea cu societatea. Dar frate! E nasol ca am vandut practic 60 de hectare de teren pentru 2,3 milioane de euro. Fara obligatii, fara nimic. Echivalentul a una, doua vile in Pipera. Cea mai interesanta este declaratia lui Bogdan Olteanu despre afacere. Una extrem de magulitoare pentru cumparator. De unde interesul? Pai tot Taher este cheia. Care este bun prieten, si partener de afaceri, cu Hrebenciuc. Exact. El Viorel Hrebenciuc. Si na. Inca o privatizare de succes in Romania!