Şi creşte...

Sunt un votant frenetic astăzi. Aşa sunt eu. Cînd sper, pai sper. Cand ştiu, pai ştiu. Ieri nu am fost deloc, iar mîine o să fiu cu atît mai puţin. Am mai trăit momente în care, la sediul de campanie al PSD, ba se scotea şampania, ba se băga înapoi. Ba se bucurau, ba se întristau brusc. Asa se întîmplă cînd institutele de sondare lucrează pentru tine, nu mai ştii nici tu în ce să crezi. În schimb, pe Băsescu, Videanu şi Berceanu nu i-am vazut pălizind de frică. De frica de eşec, de dosarele de după, de DNA-ul ineficient care ar putea deveni brusc eficient. Aşa că vreau să le văd teama pe feţe. Creşte inima in mine cand ii vad neputincioşi. Cînd îşi dau seama, bieţii, că au fost ineficienţi, că înţelegerile au dat greş, că aparatul de partid s-a defectat. Va rog, lasaţi-mă să savurez asta! Doar puţină teamă în ochii lor!